Tuesday 18 November 2008

Simpleton.

O concluzie pripită îmi spune că democraţia e soluţia. Adică 'vocea mulţimii reprezentată de câţiva 'aleşi' '.  De ce?
--- Sadly,
Most people are like zombies.
M-am crucit astăzi vâzând câţi oameni se crucesc la o curba a troleibuzului. Ce văd ei şi eu nu?... Sfârşitul Lumii? Sau... o simplă biserică.

Zombies.
Cadavre care plutesc prin existenţă. They don't give a crap about this world or how it works, know nothing about their own religion - which, incidentally, they declare themselves highly devoted to, have no opinion about and don't question anything - but it's ok, since they... don't or maybe really can't give a crap about this world o[...]

Şi... culmea. Chiar aceşti zombi sunt spiteful, de-a dreptul urâcioşi. Asta se manifestă mai ales în invidie şi lipsă de toleranţă. Simt nevoia de a se lua la harţă, de ce oare? ... Pentru a simţi şi ei că trăiesc? Păi nu tocmai ei trăiesc prin televiziune, reality-show-uri, văzând cum trăiesc cei bogaţi (şi poestindu-mi mie a doua zi, dar asta ca o paranteză) într-o mişcare oarecum masochistă. E 'fix'-ul lor...
----
Şi dacă trăiesc prin alţii merită să şi gândească prin alţii. Prin reprezentanţi. 

Iar ca o altă paranteză, eu încă nu înţeleg cum reuşesc unii să se proclame buni +creştini, să meargă toată ziua la biserică iar apoi să fie rasişti. Până şi apa prin albie lasă urme. Ei ce fac în ciurci? Aud, dar nu ascultă? Fuckin hyporites.



No comments:

Post a Comment

Note: only a member of this blog may post a comment.